Lansare carte „Copilăria lui Kaspar Hauser”

Luni, 19 iunie, de la ora 18:00, la Teatru FIX din Iasi (Str. Cuza Voda, nr. 10), Bogdan-Alexandru Stanescu va intra in dialog cu publicul iesean, cu prilejul aparitiei recente a romanului Copilaria lui Kaspar Hauser, publicat in colectia „Ego. Proza” a Editurii Polirom, disponibil in curind si in editie electronica.

Invitati, alaturi de autor: Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Cretu.

Moderator: George Onofrei

Roman de maturizare, roman al deformarii, 12 povestiri cu acelasi narator, toate aceste variante sint corecte si, in acelasi timp, departe de a descrie cu exactitate Copilaria lui Kaspar Hauser, o reinterpretare a motivului literar al copilului crescut de lupi. Romanul lui Bobita, pasager al tramvaielor ceausiste, explorator al vechilor crematorii si al santierelor din Berceni, este si unul dedicat Bucurestiului, surprins in perioada sa de trecere de la socialismul luminos la democratia originala.

Dar cea mai importanta ramine explorarea memoriei intr-o proza ce se hraneste din materia viscoasa a melancoliei.

Bogdan-Alexandru Stanescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducator, editor, presedintele Festivalului International de Literatura de la Bucuresti (FILB). A debutat cu cronica literara in revista Luceafarul (1999), pe cind era junior editor al Ziarului de Duminica.

A publicat proza scurta in majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. In 2010 a publicat impreuna cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar in 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, dupa batalie, ne-am tras sufletul (Cartea Romaneasca), nominalizat la premiile revistei Observator cultural si la premiile Radio Romania Cultural pe anul 2012.

In 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare catre Osip Mandelstam, iar in 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Romaneasca), nominalizat la premiile Radio Romania Cultural. Din 2012 este doctor in literatura, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch si Paul Auster.