Scenografie: Iurie Matei

Costume: Tatiana Popescu

Selecţie muzicală: Alexandru Târşu

Regie tehnică: Petru Oistric 

Distribuţie: Margareta Pântea, Ecaterina Mardari,  Doina Severin, Nicolae Suveică, Victor Nofit, Alexandru Pleşca, Petru Oistric, Mihaela Damian-Oistric, Ghenadie Gâlcă,  Ana Tkacenko, Nicolae Darie, Iurie Focşa

PiesaLivada de vișini era considerată de Cehov  o comedie, de Stanislavski – tragedie, iar pe afișul de la premieră, în 1904, scria dramă. În viziunea regizorului Alexandru Cozub, Livada de vișini devine tragicomedie, spectacol savuros despre setea de iubire împărtășită, despre nevoia de sens și împlinire.

Trei generații de personaje – egocentrice, naive, risipitoare și flecare – nu se ascultă unul pe celălalt și nici n-o vor: îi adună doar Livada, mai mult cea din aduceri aminte decât cea înflorind sub ferestre.Livada de vișini de la Chișinău vorbește despre  schimbare imperativă, indiferență și resemnare.

Livada de vișini de la Chișinău provoacă vorbind de imperativul schimbării, de indiferență și resemnare.

Tăvălugul tranziției trece peste tot și toate: „Vreme este să te naşti şi vreme să mori; vreme este să sădeşti şi vreme să smulgi ce ai sădit” – zice Eclesiastul. De n-ai curaj s-o faci tu însuți, lepădându-te de trecutul bântuit, asumându-ți schimbarea, îți vor smulge alții Livada  – de vișini, peri sau gutui. „Casa părintească nu se vinde” e slogan ce dă bine în cântec, nu și în realitate.

Rostul livezilor e să rămână, imaculate, în memorie. (Teatrul Național „Mihai Eminescu” Chișinău)