„Violoncelul a luat foc / în arborele din faţa casei / păsările au tăcut toate deodată. // Doamne, pietrele din faţa casei mele / s-au îndrăgostit de o fată. // Zidurile se luminează când uşa ea-mi deschide / cărţile din bibliotecă încep să danseze / şi florile din glastră au început să plutească prin aer, livide. // Când ea se dezbracă pe canapea / arborii înfloriţi se mută cu toţii în camera mea / şi frunzele îndrăgostite intră deodată-n delir. // E toamnă, Doamne, în ceruri e atât de târziu / şi dragostea e o portocală albastră în mâna ta, / un poem fără şir. // Violoncelul a luat foc / în arborele din faţa casei / păsările au tăcut toate deodată. // Doamne, pietrele din faţa casei mele / s-au îndrăgostit de o fată.”
A fost „Suită pentru violoncel” de Ion Cristofor, poet, redactor și traducător.
Intrarea este liberă la toate evenimentele LIBREX!