Mircea Cărtărescu

Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956 în București) este un poet, prozator, critic literar și publicist român.

Biografie

Copilăria și studiile

Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în București. Despre copilăria sa, el va afirma că ea „reprezintă principala sa experiență existențială și singura pe care a trăit-o atent”. Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, el va urma cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română. În 1980 prezintă teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul „Visul chimeric”, reeditat în anul 2011. În anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o teză despre Postmodernismul românesc, coordonată de profesorul Paul Cornea, publicată în același an la editura Humanitas, de asemenea reeditată.

Debutul literar

Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară în anul 1978, coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în antologia Aer cu diamante, dar a citit și proză la Cenaclul de proză „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o proză în antologia Desant’83. A debutat în volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea Românească în anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarcă Poeme de amor sau Totul.

Activitatea literară

Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică dar și un periplu prin istoria literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez James Joyce în capitolul intitulat Boii soarelui din romanul Ulise. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita Stănescu. Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în care a fost scris Levantul. Criticul Virgil Diaconu, în revista Actualitatea literară[9], consideră că: „Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția expresă de a extrage din ei propria poezie”.

Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat de Marius Chivu, scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare…”

Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy) în volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul Nostalgia). Ultimul său mare proiect editorial, trilogia romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub influența lecturii romanelor lui Thomas Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc.

Între anii 1980 și 1989 a fost profesor de limba română la o școală generală, apoi funcționar la Uniunea Scriitorilor, iar apoi redactor la revista Caiete Critice.[8] Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere a Universității din București. Din anul 2004 este conferențiar la aceeași catedră.

Prezent

Actualmente, Mircea Cărtărescu este conferențiar universitar la Catedra de literatură română a Facultății de Litere a Universității din București.[11] Mircea Cărtărescu este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie.[12] Ultimele sale cărți publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine i-au adus un succes de box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.

Debut

A debutat în 1971 cu poezii în revista România literară.

Opera literară

Poezii

Faruri, vitrine, fotografii…, Cartea Românească, București, 1980 – Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1980
Poeme de amor, Cartea Românească, București, 1983
Totul, Cartea Românească, București, 1985
Levantul- poem epic, Cartea Românească, București, 1990 – Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1990[13]
Dragostea. Poeme (1984-1987), Editura Humanitas, București, 1994
50 de sonete de Mircea Cartarescu cu cincizeci de desene de Tudor Jebeleanu, Editura Brumar, Timișoara, 2003
Nimic. Poeme (1988-1992), Editura Humanitas, București, 2010 [14]

Antologii

Dublu CD. Antologie de poezie, Editura Humanitas, București, 1998
Plurivers, Editura Humanitas, București, 2003 (antologie în două volume cu postfață de Paul Cernat)
Poeme în garanție, Editura Casa Radio, București, 2005 (antologie cu ilustrații de Tudor Jebeleanu)
Dublu album, Editura Humanitas, București, 2009
Poezia, Editura Humanitas, București, 2015
Mica trilogie (De ce iubim femeile, Frumoasele străine și Enciclopedia zmeilor), Editura Humanitas, București, 2011

Colaborări, volume colective

Aer cu diamante (volum colectiv), Editura Litera, București, 1982 (cu prefață de Nicolae Manolescu și ilustrații de Tudor Jebeleanu)
Antologia poeților tineri, Cartea Românească, București]], 1982 (antologie alcătuită de George Alboiu)
Antologia poeziei generației `80 (volum colectiv), Editura Vlasie, Pitești, 1993 (antologie îngrijită de Alexandru Mușina)
Antologia poeziei românești culte, Editura Teora, București, 1998 (antologie coordonată de Florin Șindrilaru)
Experimentul literar românesc postbelic, Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (cu secțiune antologică)
Antologia poeziei române de la origini până azi, Editura Paralela 45, Pitești, 1999 (antologie alcătuită de Dumitru Chioaru și Ioan Radu Văcărescu)
40238 Tescani, Editura Image, București, 2000 (volum experimental realizat împreună cu Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Florin Iaru, Ioana Godeanu, Doina Ioanid și alții)
Primii mei blugi, coord. de Corina Bernic – Cătălin Avramescu, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Alexandru Dabija, Silviu Dancu, Șerban Foarță, Augustin Ioan, Cristi Luca, Cosmin Manolache, Virgil Mihaiu, Ioana Nicolaie, Costi Rogozanu, Alex. Leo Șerban, Mihaela Timuș, Călin Torsan, Alexandru Vakulovski, Constantin Vică; Ed. Art, 2009;
Pot să vă mai enervez cu ceva? Interviuri între vehemență și emoție, coord. de Ovidiu Șimonca – Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Mihai Șora, Matei Vișniec, Antoaneta Ralian, Andrei Pleșu, Andrei Șerban, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adameșteanu, Gheorghe Crăciun, Dumitru Țepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoeșu, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureș; Ed. Cartier, 2009;
Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima – Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Groșan, Dan Lungu, Robert Șerban, Rodica Zane, Cezar Paul Bădescu, Laura Grunberg, Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, Călin Torsan, Ioana Bot, Mircea Cărtărescu, Fanny Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neaju Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana Pârvulescu, Doina Ruști; Ed. Art, 2010;
Cărțile care ne-au făcut oameni, coord. de Dan C. Mihăilescu – Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Ștefan Câlția, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai Măniuțiu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina Petrescu, Andrei Pleșu, Victor Rebengiuc, Alex Ștefănescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed. Humanitas, 2010;
Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete – Gabriel Liiceanu, Adriana Babeți, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Livius Ciocârlie, Neagu Djuvara, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Pleșu, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi; Ed. Humanitas, 2012;
Cartea simțurilor, coord. de Dan C. Mihăilescu; Gabriel Liiceanu, Mihai Măniuțiu, Dan C. Mihăilescu, Angelo Mitchievici, Horia-Roman Patapievici, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Cătălin Ștefănescu, Ana Barton, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Constantin Coman, Horea Paștină, Monica Pillat, Andrei Pleșu, Mihai Sârbulescu, Victor Ieronim Stoichiță; Ed. Humanitas, 2015;
Și eu am trăit în comunism, coord. de Ioana Pârvulescu; Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Lidia Bodea, Rodica Zafiu; Ed. Humanitas, 2015;
Bucureștiul meu – Andrei Pleșu, Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu Bran, Radu Paraschivescu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Anamaria Smigelschi, Andreea Răsuceanu, Dan Petrescu, Monica Pillat, Andrei Crăciun, Ioana Nicolaie, Adriana Bittel, Corina Ciocârlie, Marius Constantinescu, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara; Ed. Humanitas, 2016;

Proză

Unele dintre cele mai importante lucrări de proză ale lui Mircea Cărtărescu includ Visul, (Cartea Românească, București, 1989 – Premiul Academiei române pe 1989), Nostalgia (ediție integrală a cărții Visul, Editura Humanitas, București, 1993) și trilogia Orbitor:

Orbitor. Aripa stângă, Editura Humanitas, București, 1996
Orbitor. Corpul, Editura Humanitas, București, 2002
Orbitor. Aripa dreaptă, Editura Humanitas, București, 2007

Alte lucrări:

Travesti, Editura Humanitas, București, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul ASPRO pe 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Travesti (benzi desenate) – 2011
Enciclopedia zmeilor, Editura Humanitas, București, 2005
Gemenii, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
REM, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
Mendebilul, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
Frumoasele străine, Editura Humanitas, București, 2010
Fata de la marginea vieții – povestiri alese, Editura Humanitas, București, 2014
Solenoid, Editura Humanitas, București, 2015

Eseu și publicistică

Visul chimeric, Editura Litera, București, 1992; Editura Humanitas, București, 2011;
Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, Editura Humanitas, București, 2002
De ce iubim femeile, Editura Humanitas, București, 2004
Baroane!, Editura Humanitas, București, 2005
Ochiul căprui al dragostei noastre, Editura Humanitas, București, 2012
Peisaj dupa isterie, Editura Humanitas, București, 2017

Colaborări, volume colective:

Desant ’83 (volum colectiv), Cartea Românească, București, 1983
Generația `80 în proza scurtă, Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (antologie îngrijită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa)
Competiția continuă. Generația `80 în texte teoretice, Editura Vlasie, Pitești, 1994 (antologie îngrijită de Gheorghe Crăciun)

Jurnal

Jurnal I, 1990-1996, Editura Humanitas, București, 2001
Jurnal II, 1997-2003, Editura Humanitas, București, 2005
Zen. Jurnal 2004-2010, Editura Humanitas, București, 2011

Audiobooks

Mircea Mihăieș, Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen, cu 32 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu, Editura Polirom, 2005.

Traduceri în limba română

Parfumul aspru al ficțiunii, Editura Humanitas Multimedia, București, 2003
Levantul, Casa Radio, 2004
De ce iubim femeile, Editura Humanitas Multimedia, București, 2005
Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza, Editura Humanitas Multimedia, București, 2009
Travesti, Editura Humanitas Multimedia, București, 2009
Ruletistul, Editura Humanitas Multimedia, București, 2011

Opere traduse

În anul 2003 au fost traduse în italiană de către Bruno Mazzoni două cărți importante ale lui Mircea Cărtărescu, sub titlurile Nostalgia și Quando hai bisogno d’amore. Acestea s-au dovedit a fi un adevărat succes. [15]

Trilogia Orbitor este probabil cea mai tradusă lucrare a lui Mircea Cărtărescu. Primele două volume au fost traduse în olandeză (cu titlul De Trofee) pe rând în 2010 și 2012 de către Jan Willem Bos. A treia carte este încă în lucru. [16] Traducerea acestei cărți a fost un mare eveniment, ziarul de referință olandez NRC Handelsblad publicând chiar și o recenzie amplă pentru aceasta. [17] Tot în limba neerlandeză a fost tradusă și cartea Travesti de către Jan Willem Bos, la Editura Meulenhoff din Amsterdam, în 1994. [18] De asemenea, Orbitor a fost tradus în două versiuni: Orbitor, Editura Denoël, Paris, 1999 și Orbitor, Editura Gallimard, 2002 (traducere în limba franceză de Alain Paruit).

Poetry at Annaghmakerrig, Dedalus Press, Dublin, 1994
Lulu, Editura Austral, Paris, 1995
Nostalgia, Editura Volk und Welt, Berlin, 1997
Sóvárgás (Nostalgia), Editura Jelenkor, Pécs, 1997
Travesti, Editura Bok Vennen, Oslo, 1998 (traducere în limba norvegiană de Steinar Lone)
Bebop Baby, Meeting Eyes Bindery, New York, 1999 (traducere în limba engleză de Adam J. Sorkin)
Nostalgien, Editura Bokvennen, Oslo, 2000 (traducere în limba norvegiană de Steinar Lone)
Vakvilág – A bal szárny (Orbitor. Aripa stângă), Editura Jelenkor Kiadó, Pécs, 2000
Selbstportrait in einer Streichholzflamme (Autoportret într-o flacără de brichetă), Editura Deutscher Akademischer Austauschdienst, 2001 (traducere în limba germană de Gerhardt Csejka)
Nostalgia, Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2002 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)
Orbitór. Vänster vinge, Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2004 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)
L’oeil en feu, Editura Denoël, Paris, 2005 (traducere în limba franceză de Alain Paruit)
Por qué nos gustan las mujeres (De ce iubim femeile), Editura Funambulista, Madrid, 2006
Orbitór. Kroppen (Orbitor. Corpul), Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2006 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)
Die Wissenden, (Orbitor. Aripa stângă), Editura Zsolnay Verlag, Wien, 2007 (traducere în limba germană de Gerhardt Csejka)
Travesti, Editura Czarne, Wolowiec, 2007 (traducere în limba poloneză de Joanna Kornas-Warwas)
Travesti, Editura L’Association, 2007 (adaptare[19] grafică în limba franceză de Baudoin)
Носталгия, Editura Faber-Print Ltd., Sofia, 2007 (traducere în limba bulgară de Ivan Stankov)
Europa hat die Form meines Gehirns (Europa are forma creierului meu), Editura Akademie Schloss Solitude, 2007 (traducere de Eva R. Wemme, Ernest Wichner și Gerhardt Csejka)
Mesanver vol. 1 (Orbitor vol. 1), Editura Nymrod, Tel Aviv, 2007 (traducere în limba ebraică de Yotam Reuveny)
De ce iubim femeile, Editura Nymrod, Tel Aviv, 2007 (traducere în limba ebraică de Yotam Reuveny)
Pourquoi nous aimons les femmes (De ce iubim femeile), Editura Denoël, Paris, 2008 (traducere în limba franceză de Laure Hinckel)
Orbitor. Venstre vinge (Orbitor. Aripa stângă), Editura Bokvennen, Oslo, 2008 (traducere în limba norvegiană de Steinar Lone
Warum wir die Frauen lieben (De ce iubim femeile), Editura Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2008
Dlaczego Kochamy Kobiety, (De ce iubim femeile), Editura Czarne, Wolowiec, 2008 (traducere în limba poloneză de Joanna Kornas-Warwas)
Orbitór. Höger vinge, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2008 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)
L’Aile tatouée, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura Denoël, Paris, 2009 (traducere în limba franceză de Laure Hinckel)
Cegador (Orbitor. Aripa stângă), Editura Funambulista, Madrid, 2010 (traducere în limba spaniolă de Manuel Lobo Serra)
El Ruletista (Ruletistul), Editura Impedimenta, Madrid, 2010 (traducere în limba spaniolă de Marian Ochoa de Eribe)
Orbitor. Kroppen (Orbitor. Corpul), Editura Bokvennen, Oslo, 2010 (traducere în limba norvegiană de Steinar Lone)
De Wetenden (Orbitor. Aripa stângă), Editura De Bezige Bij, Amsterdam, 2010 (traducere în limba neerlandeză de Jan Willem Bos)
Der Körper, (Orbitor. Corpul), Editura Zsolnay Verlag, Viena, 2011 (traducere în limba germană de Gerhardt Csejka și Ferdinand Leopold)
Lulu (Travesti), Editura Impedimenta, Madrid, 2011 (traducere în limba spaniolă de Marian Ochoa de Eribe)
Blinding, (Orbitor), Editura Archipelago Books, New York, 2013 (traducere în limba engleză)
Γιατί αγαπάμε τις γυναίκες (De ce iubim femeile), Editura Allotropo, Atena, 2011 (traducere în limba greacă de Panos Apalidis)
Levanten: Österlandet (Levantul) Editura Albert Bonniers Förlag, Stockholm, 2015 (traducere în limba suedeză de Inger Johansson)

Volume colective

Romanian Fiction of the `80s and `90s. A concise anthology , Editura Paralela 45, Pitești, 1999 (antologie îngrijită de Alexandru Vlad; ediție în engleză, franceză și germană)
Romanian Poets of the `80s and `90s, Editura Paralela 45, Pitești, 1999 (antologie coordonată de Andrei Bodiu, Romulus Bucur și Georgeta Moarcăs; ediție în engleză, franceză, germană și italiană)
Literatur Total: Autoren lesen in der daadgalerie, audiobook, Editura Deutscher Akademischer Austauschdienst, 2002 (antologie în care mai apar Zsófia Balla, Bora Cosic, Hugo Hamilton, etc.)
Comme dans un dessin d’Escher: Huit poètes roumains (Ca într-un desen de Escher: 8 poeți români), Editions PHI, 2002 (antologie în care mai apar Daniel Bănulescu, Ileana Mălăncioiu și Mariana Marin)
Nabokov u Brašovu : Antologija rumunjske postrevolucionarne kratke priče (1989-2009) (traducere: Marina Gessner, Luca-Ioan Frana, Ivana Olujić), MeandarMedia, Zagreb (Croația), 2010
Testament – Anthology of Modern Romanian Verse – Bilingual Edition English/Romanian / Testament – Antologie de Poezie Română Modernă – Ediție Bilingvă Engleză/Română (Daniel Ionita, Editura Minerva 2012 – ISBN 978-973-21-0847-5)