HomeTeatru si muzicaTeatrul pentru Copii şi Tineret “Luceafărul”

Teatrul pentru Copii şi Tineret “Luceafărul”

Teatrul pentru Copii şi Tineret “Luceafărul”

Istoric

Înfiinţată în l950 în formula de Teatru de păpuşi, noua instituţie de spectacole pentru copii cu trupă stabilă din Iaşi şi-a deschis prima stagiune cu „Peştisorul de aur” de A.S. Puşkin, regia Iosif Ligeti, cu cinci actori în distribuţie. Adevăratul întemeietor al trupei a fost regizorul Manole Al. Foca, profesor de filosofie şi dicţie la Conservatorul ieşean, secretar personal al poetului  Mihail Codreanu.

El s-a preocupat de formarea unei prime generaţii de actori (Lucreţia Cărăuţu, Elena Brehnescu, Emil Petcu, George Zaharia, Petre şi Emilia Valter, Ion şi Simona Agachi, Constantin si Nicolae Brehnescu, Eliza Florescu), dintre care unii mai pot fi văzuţi şi astăzi pe scena teatrului (Constantin Brehnescu, convertit la regie, Nicolae Brehnescu, Ion Agachi).

Primele reprezentaţii au fost găzduite de o sală de cinematograf, într-un mic spaţiu de pe strada Ştefan cel Mare, în curtea Bisericii Catolice.În acei ani, repertoriul era constituit mai ales din poveşti populare româneşti, completate, începând cu cel de al doilea deceniu de activitate, cu importante titluri de afiş ale literaturii universale: „Tartarin din Tarascon” de Alphonse Daudet, „Căsătorie cu de-a sila” de Molière, „Prinţesa Turandot” de Carlo Gozzi etc.

În l973, titulatura instituţiei se schimbă în Teatrul pentru Copii şi Tineret, teatrul lărgindu-şi aria repertorială şi gamă mijloacelor actoriceşti, îmbinând arta păpuşărească cu muzica, poezia, pantomima şi dansul, adresându-se mai multor categorii de vârste.

Sunt testate şi reprezentaţii în spaţii neconvenţionale, care au fost bine receptate de public. O nouă generaţie de actori s-a format atunci: Ortansa Stănescu, Constantin Ciofu, Camelia Poenaru, Constantin Amuntencei, Mircea Sava, Doina Iarcuczewicz, Nina Dimitriu, Liviu Smântânică, Cristina Anca Ciubotaru, căreia i s-a adăugat una mai tânără: Dorina Crişan Rusu, Liliana Mavriş Viorel Vârlan, Toma Hogea.

Cu ei au lucrat regizorii Natalia Dănăilă şi Constantin Brehnescu, scenografa Axenti Marfa, ca şi o serie lungă de prestigioşi colaboratori din ţară: scriitorii Nina Cassian, Valentin Silvestru, Silvia Kerim, regizorii Cătălina Buzoianu, Anca Ovanez, Petre Bokor, Nicolae Scarlat, scenografii Hristofenia Cazacu, Cik Damian, George Doroşenco, Eustaţiu Gregorian, compozitorii Sabin Păutza, Vasile Spătărelu, Cristian Misievici, Anda Tăbăcaru.

În 1977, din cauza avarierii clădirii, sediu al teatrului va fi, pentru zece ani, Casa Tineretului. În acelaşi an a demarat construirea unui nou sediu unde, din decembrie l987, teatrul îşi desfăşoară activitatea. Clădirea este ultramodernă, unică în România şi rară în Europa, şi dispune de două săli de spectacole, cea mare cu 450 locuri, cea mică cu 150, săli de repetiţii, foaiere ample, ateliere de producţie.

Inaugurarea ei a însemnat şi completarea denumirii teatrului, pe frontispiciu fiind înscris numele Teatrul pentru Copii si Tineret „Luceafărul”. Pe afişul permanent figurează autori clasici ai literaturii universale (Charles Perrault, Fraţii Grimm, Carlo Collodi, H.G.Wells, Mark Twain, Pamela Travers, Frank Baum) şi autori români (Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale).

Trupa stabilă de la „Luceafărul” este alcătuită în acest moment de 22 de actori, 2 regizori şi un scenograf. Teatrul este finanţat de Consiliul Judeţean, dar are si venituri proprii. Trupa pregăteşte în fiecare stagiune, în medie, câte cinci noi premiere pe care le vizionează aproximativ 50.000 de spectatori.

Ultimii ani au marcat o accentuare a interesului artistic pentru categorii de public mai largi, ca acelea ale adolescenţilor şi tinerilor. An de an, spectacolele Teatrului sunt invitate şi selectate la cele mai reprezentative festivaluri din România şi din străinătate, impresia bună şi foarte bună lăsată fiind concretizată în aprecieri critice laudative în premii.

Printre festivalurile din ţară unde “Luceafărul” a participat, se numără Festivalul “Bucurii pentru Copii. Spectacole de colecţie” (Teatrul Ţăndărică Bucureşti), Festivalul “Puck” Cluj Napoca, Festivalul “Gulliver” Galaţi etc.).

Din 2007, în luna martie, cu prilejul Zilei Mondiale a Animatiei şi Zilei Internationale a Marionetei, au fost organizate ediţii succesive ale FESTIVALULUI “HAI LA TEATRU!”, al trupelor din şcolile şi liceele judeţului. Manifestarea s-a bucurat de mare succes în rândul publicului său ţintă, atrăgând la fiecare ediţie în medie 45-50 de trupe de teatru şcolar şi mii de spectatori.

În premieră absolută pentru Iaşul teatral, s-a derulat proiectul dramatIS, coordonat de criticul de teatru Oltiţa Cîntec (2007-2009). Scopul proiectului este punerea în valoare a tinerilor autori ieşeni de texte dramatice, iar forma concretă a constat în realizarea unei serii de spectacole-lectură cu piese de Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Cătălin Mihuleac, Călin Ciobotari, Lazăr Valentin şi Ioan Sapdaru. Volumul Antologia dramatIS (editat de Cartea Românească, Bucureşti 2008) este un semn clar al recunoaşterii interesului naţional stârnit de acest program. Antologia a obţinut Premiul pentru antologie la Târgul de carte LIBREX 2009.

În fiecare nouă stagiune, pe afişul curent al instituţiei se adaugă în medie 4-5 noi titluri, repertoriul permanent fiind alcătuit din cca. 30 de titluri. Din punct de vedere reportorial, acestea vizează categorii de public care merg de la vârsta preşcolară la liceeni şi studenţi.

Programe precum “Mari titluri, mari autori” s-au orientat spre marile creaţii  ale copilăriei  pe care le-au dramatizat şi adus în scenă: Prinţ şi cerşetor de Mark Twain, Aventurile baronului Munchausen după A. Burger, Prinţesa Turandot de Carlo Gozzi, Furtuna de W Shakespeare etc.

Iniţiative speciale au vizat atragerea publicului şi dincolo de incinta teatrului. Programul “teatru la muzeu”, derulat în colaborare cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi, a urmărit valorificarea cadrului autentic al Casei Pogor ca element scenografic într-un spectacol cu tentă documentară, Eminescu şi Veronica.

Cele patru personaje (Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă şi Titu Maiorescu) refac din replicile şi acţiunile lor câteva fragmente de istorie literară esenţială, spectacolul fiind susţinut ca o încheiere a turului muzeal făcut de elevi. Un alt program, Scena din subsol, a promovat direcţia underground, atât de apreciată de tinerii din ziua de astăzi.

Spectacolul pentru tineri Sectorul S de Emanuel Pârvu  a fost prezentat sub acest generic, tematica sa orientată spre zonele marginale ale existenţei făcându-l atractiv pentru programe sociale ale altor instituţii ieşene, cu care a intrat în colaborare: de pildă, programul CÎRTIţA coordonat de dr Tudor Ciuhodaru de la UPU-Spitalul “Sf Ioan” Iaşi.

O altă producţie a teatrului, Oase pentru Otto de Lia Bugnar a fost prezentat sub forma de Dirigenţia teatrală, o formulă care a inclus dezbateri pe tema cu semnficaţii etice adusă în discuţie de piesă. Programul Luceafărul, centru de cultură teatrală urmăreşte prezentarea spectacolelor în cât mai mult oraşe din ţară, în mediul rural şi urban, pentru sporirea vizibilităţii artistice.

Toate aceste succese şi programe atestă deschiderea Teatrului “Luceafărul” spre tendinţele estetice ale momentului, dorinţa şi potenţialul de a-şi îndeplini misiunea artistică de teatru de importanţă naţională în peisajul de gen autohton.

Adresa: str. Grigore Ureche nr. 5 Iaşi
Tel./fax:  004-0232-212662, 004-0232-256022, 004-0332-407218, 004-0332-407219
E-mail: teatrul_luceafarul@yahoo.com
Director: Ioan Holban
Director adjunct artistic: Oltiţa Cîntec

Share With: