HomePersonalitatiAlexandru Paleologu

Alexandru Paleologu

Alexandru Paleologu

Alexandru (Alecu) Paleologu (n. 14 martie 1919, București – d. 2 septembrie 2005, București) a fost un scriitor, eseist, critic literar, diplomat și om politic român.

Biografie

Origini și pregătire intelectuală

S-a născut într-o veche familie boierească care își are probabil originile în Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat din Lesbos în Țările Române la începutul secolului al XVIII-lea. Este cert că înrudirea cu împărații Bizanțului nu poate fi nici confirmată, nici infirmată.

Strămoșul direct dovedit al lui Alexandru Paleologu este un medelnicer, Mihai Nicolae Paleologa, venit din insula Lesbos (Mitilini).Catagrafia oficială de toți boerii Țării Românești la 1829 îl menționează astfel: „Mihail Nicolae Paleologa,n. Mitilini, 58 ani, medelnicer, șade în Buc.,n-are nici o stare.”După tradiția de familie, acesta venise împreună cu tatăl său în suita domnitorului Alexandru Ipsilanti.

Medelnicerul Mihalache Paleologu a fost printre fondatorii Ordinului avocaților -pe la sfârșitul sec.18, începutul sec.19. Prin diverse înrudiri, Paleologu a fost descendent al domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Medelnicerul Mihalache (Mihai) Paleologu a avut, printre alți descendenți, un fiu Nicolae Paleologu, ajuns până la rangul de serdar (d. 1874). Fiul său Mihail (Mișu) Paleologu (1848 – 31 decembrie 1903) și-a susținut doctoratul în drept la Paris, în 1869, cu teza De curatoribus furiose et allis extra minores dandis.

A fost consilier la Curtea de Casație și director al ziarului „Timpul”, în două perioade: 1883-1884, respectiv 1889-1890. Bunicul lui Al.Paleologu a avut două căsătorii, din cea de-a doua , cu Eugenia Haciulea (1850-1932; de origine macedoneană), rezultând doi copii, Mihail și Cleopatra. Mihail este tatăl scriitorului.

Tatăl său (Mihail Paleologu, n.1884, d.1956) a fost deputat PNL și apoi secretar general în Ministerul de Justiție (1930) și la Finanțe (1932). Mama lui Alexandru Paleologu a fost Elena Pennescu-Vidrașcu, cea de-a doua soție a lui Mihail Paleologu.

După divorțul de Mihail Paleologu, Elena (fostă Pennescu-Vidrașcu) s-a recăsătorit cu inginerul Alexandru Zarifopol, nepot de văr primar al criticului Paul Zarifopol. Mihail Paleologu s-a recăsătorit cu Emilia Ștefănescu, iar cu această a treia soție a avut un al doilea fiu, Andrei, frate vitreg cu Alexandru.

Alexandru Paleologu a absolvit Liceul Spiru Haret din București și apoi a studiat la Universitatea București, unde este licențiat al Facultății de Drept.

Cărți de eseuri și critică literară

Eseistul s-a format la școala lui Paul Zarifopol, căruia i-a și îngrijit mai multe antologii, fiind cunoscut mai ales prin volumul Bunul simț ca paradox.

În antologia Spiritul și litera sunt adunate câteva dintre eseurile sale despre literatura română, precum Tema duelului la Camil Petrescu. Volumul Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu propune unica interpretare ezoterică din literatura critică românească a romanului Baltagul.

A publicat:

  • Spiritul și litera: încercări de pseudocritică, Editura Eminescu, 1970
  • Bunul-simț ca paradox , Editura Cartea Românească,1972
  • Simțul practic. Eseuri și polemici, Editura Cartea Românească, București, 1974
  • Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu, Editura Cartea Românească,1978
  • Ipoteze de lucru. Studii și eseuri literare, Editura Cartea Românească,1980
  • Alchimia existenței. Editura Cartea Românească, București, 1983. Ed. a II-a, revizuită, Ed. Humanitas, Buc. 1997
  • Souvenirs merveilleux d’un ambassadeur des golans, , Éditions Balland, Paris, 1992
  • Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor, trad. de Alexandru Ciolan, Editura Humanitas 1991
  • Sfidarea memoriei (Convorbiri) 1995 (în dialog cu Stelian Tănase),
  • Despre lucruri cu adevărat importante, 1997; a doua ediție, 1998
  • Interlocuțiuni, 1997
  • Politețea ca armă. Convorbiri și articole mai mult sau mai puțin politice, 2000
  • L’Occident est à l’Est, (Editura EST-Samuel Tastet Éditeur) 2001
  • Moștenirea creștină a Europei, 2003.
  • Breviar pentru păstrarea clipelor, in dialog cu Filip-Lucian Iorga 2005
  • Amicus Plato sau… Despărțirea de Noica, Editura LiterNet, 2006.
  • Strada Armenească. Convorbiri cu Fabian Anton, Editura Ararat, 2006
Share With: